"50 de zile inainte de sinucidere" de Stace Kramer

Aleg sa incep seria de recenzii "Ca o poveste de pe Wattpad" cu romanul "50 de zile inainte de sinucidere", deoarece e exemplul clar ca perioada asta contemporana pe care o parcurgem scoate din neant tot soiul de "capodopere literare". 
Autoarea a scris cartea la varsta de 18 ani, din cate am inteles, si pot spune ca se vede chestia asta. Nepotrivirea anumitor situatii in decor sau explicarea aparitiei anumitor dispozitive in cadrul anumitor scene lasa de dorit. Nu mai spun de caracterul prea schimbator al personajului principal, care, in 30 de zile, s-a indragostit, pe rand, de trei tipi (la modul in care era capabila sa renunte la tot pentru fiecare dintre ei). 
Am putut intelege inceputul, mai ales ca era presarat ici-colo cu explicatii ale unui psiholog rus (lucru care m-a facut sa inteleg mai mult viata mea). Apoi, brusc, s-a trecut de la o situatie normala, la una din ce in ce mai fantezista. Adica, de la raspandita fuga de acasa pentru a-ti calma gandurile, sa ajungi in mijlocul traficului de droguri si sa-ti petreci zilele mai mult beata si drogata, devine deja un caz atipic. Nu mai spun ca hotaratea ei finala a fost influentata de o crima. 
Nu sunt o persoana prea greu de multumit, doar ca am simtit ca o parte din sentimentele personajului principal nu sunt reale... mai ales la capitolul iubire. 

Acum, trec la o descriere rapida a personajelor principale feminine si, prin urmare, pot exista spoilere!

1. Gloria (Lori) McPhin - protaginista; un personaj aproape cliseic, genul ala de fata buna care se transforma peste noapte intr-una rebela, care face toate relele de pe pamant si se inhaiteaza cu cine nu trebuie
2. Tezer (Tez) Wikkery - cea mai buna prietena, apoi dusmanca, apoi amica a protagonistei; o persoana egoista si superficiala, care are nevoie de un branci pentru a reveni la realitate
3. Rebecca (Becks) Donell - noua cea mai buna prietena a eroinei; o fata timida, cu un cod moral destul de bine implementat, care, insa, se lasa manipulata; moare la sfarsit

Daca acestea sunt fetele romanului, baietii nu pot fi introdusi in scena decat prin cliseicul triunghi amoros: 
     La inceput cartea bifeaza triughiul Tezer - Matt - Gloria, triunghi dezastruos, in care personajul masculin e un las peste masura si fuge, abandonand-o pe Lori in plina mizerie sociala. In paralel, Adam, prietenul din copilarie al Gloriei, Tezer si Matt devin si ei forma geometrica a iubirii liceene.
     Apoi, tocilarul scolii, Chad, intra (dupa ce a iubit-o cam 10 ani la rand) in inima Gloriei si, atunci cand apare imaturul Steve in peisaj, formeaza toti 3 al doilea triunghi amoros bazat pe sentimentele schimbatoare ale lui Lori. 
     Iar cand bietul Chad e abandonat, triunghiul Alex - Gloria - Steve e la putere! 

Mai e o problema cu toti adultii din acest roman. Adica, e de ajuns un tata "aventurier" si o mama alcoolica, dar scriitura creioneaza aproape toti parintii dupa acelasi tipar: bogati si neinteresati de copiii lor. Si daca vi se pare ca e greu sa ai aceasta combinatie de parinti, adaugati si faptul ca mama ei incearca sa se sinucida dupa ce a apartinut unei secte si ajunge intr-o clinica de boli mintale. Iar bunica fetei, care ar trebui sa o sustina, e prea ocupata cu reputatia sa si cu nunta cu amantul ei de 25 de ani incat sa se mai complice si cu ea. Ce ar mai putea merge rau?

Oricum, cartea nu e un esec total. Da, abunda de clisee si de situatii nerealiste (a se citi rapirea Gloriei) si nu m-as putea prinde cum aceasta carte incearca sa impiedice sinuciderea (nu toti se apuca sa o inlocuiasca cu razbunarea), dar are si cateva idei interesante pe care le exploreaza precum: suferinta produsa de: un adulter, un divort, o poveste de iubire esuata sau senzatiile date de droguri si alcool, la un loc.

Citatul-cheie al operei:"Suntem indragostiti de libertate. Fugim de noi insine. Cautam speranta si fericirea. Suntem fericiti si liberi."

Va astept parerile in comentarii!